6 sitari, 200 g slănină, 1 lingură unt,
6 felii de pîine, sare.
Sitarul nu este gustos dacă se pregăteşte imediat după ce a fost vânat.
Toamna trebuie ţinut cu pene cu tot, cel puţin 24 de ore, atârnat într-un loc
bine ventilat, iar pe timp răcoros, poate fi ţinut
două, trei zile. Se curăţă de pene când este aproape de a fi fript. Se frige cu
capul şi cu labele, şi nici intestinele nu se scot. Se smulg penele, se pârlesc
sitarii la flacără şi se şterg cu o cârpă uscată. Se scot ochii, se face o
tăietură la gât prin care se scoate guşa şi una mai jos prin care se scoate
pipota. Se îndoaie capul înspre picioare şi se învelesc cu felii foarte subţiri
de slănină fiartă. Se leagă cu aţă. Se pun pe frigaie, se ung cu unt şi se frig
la foc viu. Nu trebuie serviţi prea uscaţi. Când sunt gata se scot aţele şi se
servesc cu slănină pe felii de pâine prăjită în unt.
Postări
0 comentarii :
Trimiteți un comentariu